← înapoi la căutare

plăntuță

/plən'tu.ʦə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din plantă + -uță.

Definiții

  1. (bot.) diminutiv al lui plantă; plantă mică, tânără.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativplăntuțăplăntuțe
genitiv-dativplăntuțeiplăntuțelor
vocativplăntuțoplăntuțelor
articulatplăntuțaplăntuțele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică