plămânărică
/plə.mɨ.nə'ri.kə/Etimologie
Din plămân + sufixul -ărică.
Definiții
- (bot.) (Pulmonaria officinalis) plantă erbacee cu rizom orizontal și cu flori roșii, violete sau, rar, albe; plămânăriță, cuscrișor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | plămânărică | — |
| genitiv-dativ | plămânăricei | — |
| articulat | plămânărica | — |
Sinonime: (bot.) cuscrișor, mierea-ursului, plămânare, plămânăriță