plângeau

Etimologie

Din plânge.

Definiții

1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru plânge.

Etimologie

Din latină plangere.

Definiții

1. (v.intranz.) a vărsa lacrimi (de durere, de întristare, de emoție sau de bucurie); a lăcrima.
2. (v.tranz.) a boci, a jeli o persoană moartă, un lucru pierdut, o situație dureroasă, vărsând lacrimi, tânguindu-se.
3. a regreta o ființă sau un lucru pierdut (vărsând lacrimi).
4. a avea milă de cineva, a deplânge pe cineva; a compătimi.
5. (v.refl.) a-și arăta nemulțumirea, a se văita, a se tângui, a se lamenta, a se căina.
6. a face o reclamație, a înainta o plângere; a reclama.
7. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru plânge.
8. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru plânge.

Exemple

• M-a făcut să plâng.

Declinare

Sinonime: 1: lăcrima, 2: (fam. și peior.) (se) bâzâi, boci, văita, 3: smiorcăi, 4: compătimi, 5: murmura, 6: reclama, 2: (rar) plângi

Antonime: râde