piuitură
/pi.u.i'tu.rə/Etimologie
Din a piui + sufixul -tură.
Definiții
- strigăt caracteristic scos de păsări sau mai ales de puii de pasăre; piuit.
- sunet subțire, ascuțit; piuit, piuială, țiuitură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | piuitură | piuituri |
| genitiv-dativ | piuiturii | piuiturilor |
| vocativ | piuitură | piuiturilor |
| articulat | piuitura | piuiturile |