piuitor
/pi.u.i'tor/Etimologie
Din a piui + sufixul -tor.
Definiții
- (despre păsări) care piuie.
- (despre cântecul păsărilor) subțire, pițigăiat; scurt și ascuțit.
- (p.ext.) (despre obiecte) care scoate sunete ascuțite, cu rezonanțe metalice.
Din a piui + sufixul -tor.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică