pisălogeală
/pi.sə.lo'ʤe̯a.lə/Etimologie
Din a pisălogi + sufixul -eală.
Definiții
- (fam.) faptul de a pisălogi; vorbire care plictisește, sâcâială, cicăleală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pisălogeală | pisălogeli |
| genitiv-dativ | pisălogelii | pisălogelilor |
| vocativ | pisălogeală | pisălogelilor |
| articulat | pisălogeala | pisălogelile |