pisculeț
/pis.ku'leʦ/Etimologie
Din pisc + sufixul -uleț.
Definiții
- rardiminutiv al lui pisc; piscușor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pisculeț | pisculețe |
| genitiv-dativ | pisculețului | pisculețelor |
| vocativ | pisculețule | pisculețelor |
| articulat | pisculețul | pisculețele |