piridină
/pi.ri'di.nə/Etimologie
Din franceză pyridine.
Definiții
- compus organic aromatic, lichid, incolor, toxic, solubil în apă, în alcool și în eter, cu miros caracteristic neplăcut, folosit la fabricarea unor medicamemte, a unor materii colorante etc., care se găsește în uleiul de oase și în gudron, formată dintr-un inel compus din cinci atomi de carbon și unul de azot, cel mai simplu având structura chimică C5H5N.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | piridină | piridine |
| genitiv-dativ | piridinei | piridinelor |
| vocativ | piridino | piridinelor |
| articulat | piridina | piridinele |