piperuță
/pi.pe'ru.ʦə/Etimologie
Din piper + sufixul -uță.
Definiții
- (bot.) (Nigella arvensis) plantă erbacee cu flori albe-albăstrii, cu vinișoare verzi pe dinafară și cu numeroase semințe negre; negrușcă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | piperuță | piperuțe |
| genitiv-dativ | piperuței | piperuțelor |
| vocativ | piperuță | piperuțelor |
| articulat | piperuța | piperuțele |
Sinonime: (bot.) cernușcă, negrușcă