← înapoi la căutare

pipera

/pi.pe'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din piper.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune piper sau, (p.ext.), alte condimente (iuți) în mâncare.
  2. (v.tranz.) (rar) a ustura, a pișca (în urma consumării unui aliment puternic condimentat).

Declinare

CazSingularPlural
verbpiperapiperau

piperat

/pi.pe'rat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a pipera.

Definiții

  1. (despre mâncăruri și băuturi) în care s-a pus (prea mult) piper sau, (p.ext.), alte condimente (iuți); condimentat, picant, aromat.
  2. (despre miresme, mirosuri) înțepător, pătrunzător.
  3. (fig.) (fam.; despre prețuri, dobânzi etc.) foarte ridicat, exagerat, mare; (despre obiecte, mărfuri) care costă mult, scump.
  4. (fig.) (despre anecdote, glume etc.) (ușor) indecent, picant.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică