pinguin
/pin.guˈin/Etimologie
Din franceză pingouin, care provine din neerlandeză pinguïn < origine incertă. Poate inevitabil din galeză pen („cap”) + gwyn („alb”), sau, latină pinguis („gras”).
Definiții
- (ornit.) (Sphenisciformes) nume dat unor genuri diferite de păsări palmipede marine, cu ciocul lung, cu aripile scurte, negre, improprii pentru zbor, servind ca înotătoare, cu picioarele scurte, situate la extremitatea posterioară a trunchiului, cu pieptul alb, cu mersul legănat, care trăiesc în grupuri în regiunile polare sudice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pinguin | pinguini |
| genitiv-dativ | pinguinului | pinguinilor |
| vocativ | pinguinule | pinguinilor |
| articulat | pinguinul | pinguinii |