pinacee
/pi.naˈʧe.e/Etimologie
Din franceză pinacées.
Definiții
- (bot.) (la pl.) familie de arbori rășinoși din încrengătura gimnospermelor, cu tulpină în general dreaptă, cu frunze aciculare persistente la majoritatea speciilor, cu flori grupate în conuri; abietacee; (și la sg.) arbore din această familie.
Exemple
- Molidul este o pinacee.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pinacee | pinacee |
| genitiv-dativ | pinaceei | pinaceelor |
| vocativ | pinacee | pinaceelor |
| articulat | pinaceea | pinaceele |
Sinonime: (bot.) abietacee, abietinee