verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză piloter.
Definiții
- (v.tranz.) a conduce în calitate de pilot o navă, a aeronavă, o locomotivă etc.
- (fig.) a conduce, a îndruma.
- (v.intranz.) (despre nave, aeronave, locomotive etc.) a-și încetini mersul (din cauza nesiguranței parcursului); a face manevre.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru pilota.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | pilota | pilotau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Definiții
- forma de singular articulat pentru pilotă.
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf.
- (reg.) bagaj, calabalâc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | pilotă | pilote |
| genitiv-dativ | pilotei | pilotelor |
| vocativ | pilotă | pilotelor |
| articulat | pilota | pilotele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru pilota.