pihotă
/pi'ho.tə/Etimologie
Din poloneză piechota, ucraineană пихота (pihota), rusă пeхота (pehota).
Definiții
- (înv. și reg.) (unitate militară de) infanterie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pihotă | pihote |
| genitiv-dativ | pihotei | pihotelor |
| vocativ | pihotă | pihotelor |
| articulat | pihota | pihotele |