pictoriță
/ˈpik.to.ri.ʦə/Etimologie
Din pictor + sufixul -iță.
Definiții
- artistă plastică care se ocupă cu pictura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pictoriță | pictorițe |
| genitiv-dativ | pictoriței | pictorițelor |
| vocativ | pictoriță | pictorițelor |
| articulat | pictorița | pictorițele |