petrecăreț
/pe.tre.kə'reʦ/Etimologie
Din a petrece + sufixul -ăreț.
Definiții
- căruia îi place să petreacă mult și des, iubitor de petreceri.
Din a petrece + sufixul -ăreț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | petrecăreț | petrecăreți |
| genitiv-dativ | petrecărețului | petrecăreților |
| vocativ | petrecărețule | petrecăreților |
| articulat | petrecărețul | petrecăreții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică