petrecător
/pe.tre.kə'tor/Etimologie
Din a petrece + sufixul -ător.
Definiții
- (și subst.) (înv. și reg.) petrecăreț.
- (înv.) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel); trăitor.
- (înv.) care însoțește, conduce pe cineva.
Din a petrece + sufixul -ător.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | petrecător | petrecători |
| genitiv-dativ | petrecătorului | petrecătorilor |
| vocativ | petrecătorule | petrecătorilor |
| articulat | petrecătorul | petrecătorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică