permite
/perˈmi.te/Etimologie
Din franceză permettre < latină permittere.
Definiții
- (v.tranz.) a lăsa, a accepta, a da voie ca un lucru să se facă sau să se producă într-un anumit fel (și a nu-l împiedica); a încuviința, a îngădui.
- (v.refl.) (cu complementul persoanei în dativ) a-și lua libertatea de a face ceva; a-și îngădui, a îndrăzni.
Exemple
- Nu e permis oricui să facă așa ceva.
- Permit organizarea mitingului.
- Cum îți permiți una ca asta?
- Îmi permit să plec.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | permitea | permiteau |
Sinonime: 1: aproba, da, îngădui, îndreptăți, prilejui, 2: cuteza, îndrăzni, -și îngădui
Antonime: interzice