verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină percipere (după pricepe).
Definiții
- (v.tranz.) a sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită; (p.ext.) a înțelege, a pricepe.
- (v.tranz.) a încasa un impozit sau o taxă oficială.
- forma de persoana a III-a singular la prezent pentru percepe.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru percepe.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | percepea | percepeau |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a II-a plural la prezent pentru percepe.
- forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru percepe.
- forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru percepe.