← înapoi la căutare

pensă

/'pen.sə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză pince.

Definiții

  1. mic instrument de metal compus din două brațe îmbinate la un capăt sau încheiate în formă de foarfece, folosit (în medicină, în tehnică) pentru a prinde sau a fixa obiecte mici sau substanțe care nu pot fi luate cu mâna.
  2. (în croitorie) cută scurtă interioară, ascuțită la un capăt sau la amândouă, prin care se mulează pe corp un obiect de îmbrăcăminte.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpensăpense
genitiv-dativpenseipenselor
vocativpensăpenselor
articulatpensapensele

pensa

/pen'sa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză pincer.

Definiții

  1. (v.tranz.) a prinde, a apuca (și a strânge), a scoate, a smulge ceva cu pensa.
  2. (v.tranz.) a face pense la un obiect de îmbrăcăminte.

Declinare

CazSingularPlural
verbpensapensau

Proverbe & zicători

Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)

Vezi toate proverbele →

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică