pedagog
/pe.daˈɡoɡ/Etimologie
Din franceză pédagogue, neogreacă πεδχαγογωσ (pedhagogós) < latină paedagogus, germană Pädagog.
Definiții
- persoană cu pregătire specială, care se ocupă, teoretic și practic, cu munca didactică și educativă; educator.
- persoană care supraveghează și ajută pe elevi la pregătirea lecțiilor în anumite școli sau în internate.
- (în antichitate) sclav instruit care însoțea pe copiii stăpânului la școală și îi ajuta la învățătură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pedagog | pedagogi |
| genitiv-dativ | pedagogului | pedagogilor |
| vocativ | pedagogule | pedagogilor |
| articulat | pedagogul | pedagogii |