parter
/par'ter/Etimologie
Din franceză parterre.
Definiții
- parte a unei clădiri cu mai multe etaje, situată la nivelul solului.
- parte a unei săli de spectacole, situată la nivelul solului și cuprinsă între scenă și fundul sălii.
- totalitate de spectatori aflați în această parte a sălii.
- suprafață de pământ într-un parc sau într-o grădină publică plantată cu flori sau cu iarbă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | parter | partere |
| genitiv-dativ | parterului | parterelor |
| articulat | parterul | parterele |