parpian
/par.pi'an/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (bot.) (Gnaphalium dioicum) mică plantă erbacee cu flori dispuse în capitule albe sau roz, care crește prin locuri uscate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | parpian | parpiani |
| genitiv-dativ | parpianului | parpianilor |
| vocativ | parpianule | parpianilor |
| articulat | parpianul | parpianii |
Sinonime: (bot.) (reg.) flocoșele (pl.), linariță, măruncă, părălei (pl.), siminoc, floarea-patului, laba-mâții, scânteiuță-de-munte, sunătoare-de-munte, talpa-mâței, talpa-pisicii