parenchim
/pa.ren'kim/Etimologie
Din italiană parenchima, franceză parenchyme.
Definiții
- țesut animal cu aspect spongios, bogat în vase sangvine, specific organelor glandulare.
- țesut vegetal fundamental, bogat în spații intercelulare, care formează cea mai mare parte a organelor moi ale plantelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | parenchim | parenchime |
| genitiv-dativ | parenchimului | parenchimelor |
| vocativ | parenchimule | parenchimelor |
| articulat | parenchimul | parenchimele |