← înapoi la căutare

parcuri

/ˈpar.kurʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din parc.

Definiții

  1. forma de plural nearticulat pentru parc.

parc

/park/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză parc < latină parricus („închis”). Confer italiană parco, germană Park, engleză park.

Definiții

  1. (bot.) suprafață întinsă de teren, de utilitate publică, cu plantații, alei și diferite construcții, amenajată pentru agrement.
  2. (spec.) teren împrejmuit, unde vânatul este crescut și îngrijit pentru vânătoare.
  3. (constr.) parc situat în jurul unei clădiri și depinzând de aceasta.
  4. (bot.) teren parcelat cu locuința și cu numeroase spații verzi.
  5. (constr.) loc de staționare și de garare mai îndelungată a vehiculelor sau de depozitare a materialelor; (p.ext.) vehiculele și materialele aflate în acest loc.
  6. (spec.) totalitatea vehiculelor unei întreprinderi, ale unei instituții etc.
  7. (spec.) totalitatea instalațiilor mecanice aflate pe un teren de unde se extrage minereu sau pe care sunt amenajate sonde.

Exemple

  • Parc public.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativparcparcuri
genitiv-dativparculuiparcurilor
articulatparculparcurile

Sinonime: 1: (bot.) grădină, 5: garaj, parcaj, parching, parcare

parcura

/par.kuˈra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Confer parcurge.

Definiții

  1. formă alternativă (ieșită din uz) pentru parcurge.

Declinare

CazSingularPlural
verbparcuraparcurau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică