← înapoi la căutare

parcela

/par.ʧeˈla/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză parceller.

Definiții

  1. (v.tranz.) a împărți un teren, o pădure etc. în parcele.

Exemple

  • A parcela un teren.

Declinare

CazSingularPlural
verbparcelaparcelau

Sinonime: lotiza, (reg.) răclui

parcela

/par.ʧeˈla/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din parcelă.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru parcelă.

parcelă

/par'ʧe.lə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză parcelle.

Definiții

  1. porțiune de teren precis delimitată în cadrul unei suprafețe mai mari, destinată unei anumite întrebuințări; lot.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativparcelăparcele
genitiv-dativparceleiparcelelor
vocativparcelăparcelelor
articulatparcelaparcelele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică