parastas
/pa.ras'tas/Etimologie
Din neogreacă παράστασις (parástasis), parțial prin intermediul slavă parastasĭ.
Definiții
- slujbă religioasă făcută pentru pomenirea celor morți; p. ext. praznic care se face după o astfel de slujbă.
- (pop.; concr.) colac oferit preotului sau persoanelor care au luat parte la această slujbă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | parastas | parastase |
| genitiv-dativ | parastasului | parastaselor |
| articulat | parastasul | parastasele |
Sinonime: 1: (bis.) panahidă, pomană, (reg.) prânz, rai