para-
/ˈpa.ra/Etimologie
Din neogreacă παρά (pará), confer franceză para-.
Definiții
- element de compunere care înseamnă:
- „foarte”, „tare”, „puternic” și servește la formarea unor adjective și a unor substantive
- (depr.) „mult”, „prea numeros” și servește la formarea unor substantive folosite la plural
- element de compunere care înseamnă „apără”, „contra” și servește la formarea unor substantive