părâng
/pə'rɨng/Etimologie
Din latină panicum.
Definiții
- (bot.; reg.) plantă erbacee anuală cu tulpină erectă înaltă, având frunze alungite, ascuțite la vârf, și flori dispuse în inflorescență spiciformă, cultivată ca furaj.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | părâng | părângi |
| genitiv-dativ | părângului | părângilor |
| articulat | părângul | părângii |
Sinonime: (bot.) dughie; mei