← înapoi la căutare

paprica

/pa.priˈka/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din paprică.

Definiții

  1. (v.tranz.) a pune boia de ardei, de regulă într-o mâncare.

Declinare

CazSingularPlural
verbpapricapapricau

Sinonime: condimenta

Antonime: îndulci

paprica

/pa.priˈka/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din paprică.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru paprică.

paprică

/'pa.pri.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din maghiară paprika.

Definiții

  1. (bot.; reg.) ardei.
  2. boia de ardei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpapricăpaprici
genitiv-dativpapriciipapricilor
vocativpapricăpapricilor
articulatpapricapapricile

Sinonime: 1: (bot.) ardei, 2: boia, papricaș

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică