panicul
Etimologie
Din latină panicula, franceză panicule.
Definiții
- tip de inflorescență în formă de chiorchine compus, ale cărui ramuri secundare sunt și ele ramificate și poartă flori, spiculețe sau capitule.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panicul | panicule |
| genitiv-dativ | paniculului | paniculelor |
| vocativ | paniculule | paniculelor |
| articulat | paniculul | paniculele |