panicare
/pa.ni'ka.re/Etimologie
Din panica.
Definiții
- acțiunea de a panica și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panicare | panicări |
| genitiv-dativ | panicării | panicărilor |
| articulat | panicarea | panicările |
Din panica.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panicare | panicări |
| genitiv-dativ | panicării | panicărilor |
| articulat | panicarea | panicările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică