pandoră
/pan'do.rə/Etimologie
Din franceză pandore.
Definiții
- instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. xVI-XVII.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pandoră | pandore |
| genitiv-dativ | pandorei | pandorelor |
| vocativ | pandoră | pandorelor |
| articulat | pandora | pandorele |