panacodar
/pa.na.ko'dar/Etimologie
Din panacod + sufixul -ar.
Definiții
- brutar care lucrează cu panacodul; (rar) panacagiu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panacodar | panacodari |
| genitiv-dativ | panacodarului | panacodarilor |
| vocativ | panacodarule | panacodarilor |
| articulat | panacodarul | panacodarii |