panachidă
/pa.na'ki.də/Etimologie
Din bulgară панакида (panakída).
Definiții
- tăbliță sau placă de metal, de piatră sau de lemn, folosită în trecut de școlari pentru a învăța să scrie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | panachidă | panachide |
| genitiv-dativ | panachidei | panachidelor |
| vocativ | panachidă | panachidelor |
| articulat | panachida | panachidele |