palpita

Etimologie

Din franceză palpiter, italiană palpitare.

Definiții

1. (v.intranz.) (despre inimă) a bate mai puternic, mai rapid decât e normal sau a bate în mod neregulat, din cauza unei emoții, a unui efort, a unei boli; a zvâcni.
2. (v.intranz.) (despre oameni) a fi stăpânit de o emoție puternică, a fi tulburat; a tremura.
3. (v.intranz.) (p.anal.) a se mișca ritmic, a se legăna; a tremura, a fremăta; a sclipi ușor și intermitent, a licări, a pâlpâi.
4. (v.intranz.) (fig.) a se manifesta cu putere, a trăi intens; a fremăta, a pulsa, a vibra.

Declinare