pagodă
/paˈɡo.də/Etimologie
Din franceză pagode. Probabil de origine persană بتکده (bot-kade); compus din بت (bot, "idol") + کده (kade, "templu").
Definiții
- templu, edificiu religios (hindus, budist sau brahman), la unele popoare orientale, alcătuit din mai multe etaje care se retrag succesiv și ale căror streșini sunt întoarse în sus, dând edificiului o formă piramidală.
- idol, zeu adorat într-o pagodă.
- mică figurină chinezească, cu capul mobil, fabricată în China, în sec. 17-18.
- monedă de aur indiană cu circulație în sec. 17-19.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pagodă | pagode |
| genitiv-dativ | pagodei | pagodelor |
| articulat | pagoda | pagodele |