paceaură
Etimologie
Din turcă paçavra, neogreacă πατσαβυρα (patsavúra).
Definiții
- cârpă (de șters praful, de spălat vasele, podelele etc.).
- (fam.) epitet depreciativ dat unei femei ușuratice, proaste, urâte, murdare, rele etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | paceaură | paceaure |
| genitiv-dativ | paceaurei | paceaurelor |
| vocativ | paceaură | paceaurelor |
| articulat | paceaura | paceaurele |