păpurică
/pə.pu'ri.kə/Etimologie
Din papură + sufixul -ică.
Definiții
- (bot.; reg.) numele mai multor plante erbacee care cresc de obicei prin locuri umede și mlăștinoase.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păpurică | păpurici |
| genitiv-dativ | păpuricii | păpuricilor |
| vocativ | păpurică | păpuricilor |
| articulat | păpurica | păpuricile |
Sinonime: (bot.) pipirig, rogoz, roșățea