← înapoi la căutare

papură

/'pa.pu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină *papura < papȳrus. Inevitabil din greacă antică πάπυρος (pápyros).

Definiții

  1. (bot.) (Typha) grup de plante erbacee acvatice, cu tulpina înaltă, neramificată, cu frunze lungi și înguste, cu flori unisexuate, care crește în locuri mlăștinoase.
  2. (spec.) plantă care face parte din acest grup.
  3. (p.restr.) frunzele acestor plante, din care se fac rogojini, coșuri etc.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativpapurăpapuri
genitiv-dativpapuriipapurilor
vocativpapurăpapurilor
articulatpapurapapurile

Sinonime: 1: (bot.) (reg.) bățea, berbecuț, bucșău, culm, rogoz, șovar, (Transilv. și Maram.) spetează, (Maram.) spetie

păpuri

/pə.pu'ri/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din papură.

Definiții

  1. (v.tranz.) a introduce frunze de papură între doagele unui butoi, ale unui vas de lemn etc. pentru a astupa fisurile și a asigura etanșeitatea vasului; a împăpuri.

Declinare

CazSingularPlural
verbpăpureapăpureau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică