păpică
/pə'pi.kə/Etimologie
Din papă + sufixul -ică.
Definiții
- (mai ales în limbajul copiilor) diminutiv al lui papă; (p.ext.) (fam.) hrană.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păpică | păpici |
| genitiv-dativ | păpicii | păpicilor |
| vocativ | păpică | păpicilor |
| articulat | păpica | păpicile |