păgân
/pəˈgɨn/Etimologie
Din latină paganus.
Definiții
- persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru; (p.ext.) nume dat de creștini celor care sunt de altă religie decât cea creștină sau care nu are nici o religie; (p.restr.) turc, mahomedan.
- persoană care se abate de la dogmele religiei (creștine); eretic.
- (fig.) om rău la suflet, crud, nemilos.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păgân | păgâni |
| genitiv-dativ | păgânului | păgânilor |
| vocativ | păgânule | păgânilor |
| articulat | păgânul | păgânii |