păducherniță
/pə.du'ker.ni.ʦə/Etimologie
Din păduche + sufixul -erniță.
Definiții
- (depr.) locuință în care mișună păduchii; (p.ext.) locuință murdară, sărăcăcioasă.
- (bot.) (Lepidium ruderale) plantă erbacee din familia cruciferelor, cu miros urât, cu flori fără petale, întrebuințată la țară pentru stârpirea ploșnițelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păducherniță | păducherniți |
| genitiv-dativ | păducherniții | păducherniților |
| vocativ | păducherniță | păducherniților |
| articulat | păduchernița | păduchernițile |
Sinonime: 2: (bot.) (reg.) păduchelniță, păsățel, stelnicariță, mărăraș-de-friguri, moartea-stelnițelor