păcurărit
/pə.ku.rə'rit/Etimologie
Din a păcurări.
Definiții
- (reg.) faptul de a păcurări; păstorie, păstorit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păcurărit | păcurărite |
| genitiv-dativ | păcurăritului | păcurăritelor |
| vocativ | păcurăritule | păcurăritelor |
| articulat | păcurăritul | păcurăritele |