păcănitură
/pə.kə.ni'tu.rə/Etimologie
Din a păcăni + sufixul -tură.
Definiții
- păcănire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | păcănitură | păcănituri |
| genitiv-dativ | păcăniturii | păcăniturilor |
| vocativ | păcănitură | păcăniturilor |
| articulat | păcănitura | păcăniturile |