pârgă
/'pɨr.gə/Etimologie
Din slavă (veche) prŭga.
Definiții
- fază de început a coacerii unor fructe, legume sau cereale, înainte de maturizare; starea fructelor, a legumelor și a cerealelor în această fază.
- (înv. și reg.; colectiv) cele dintâi fructe sau roade dintr-un an; roade timpurii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pârgă | pârgi |
| genitiv-dativ | pârgii | pârgilor |
| vocativ | pârgă | pârgilor |
| articulat | pârga | pârgile |