pârâtură
/pɨ.rɨ'tu.rə/Etimologie
Din a pârî + sufixul -tură.
Definiții
- (înv.) pâră; acuzație, învinuire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pârâtură | pârâturi |
| genitiv-dativ | pârâturii | pârâturilor |
| vocativ | pârâtură | pârâturilor |
| articulat | pârâtura | pârâturile |