pârâtoare
/pɨ.rɨ'to̯a.re/Etimologie
Din pârâtor.
Definiții
- persoană care pârăște, care are obiceiul să pârască; persoană care denunță, delatoare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pârâtoare | pârâtoare |
| genitiv-dativ | pârâtoarei | pârâtoarelor |
| vocativ | pârâtoareo | pârâtoarelor |
| articulat | pârâtoarea | pârâtoarele |