pânzătură
/pɨn.zə'tu.rə/Etimologie
Din pânză + sufixul -tură.
Definiții
- (înv. și reg.) pânză sau bucată de pânză.
- (reg.) broboadă, basma; năframă.
- (înv. și reg.) față de masă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pânzătură | pânzături |
| genitiv-dativ | pânzăturii | pânzăturilor |
| vocativ | pânzătură | pânzăturilor |
| articulat | pânzătura | pânzăturile |