pâlc
/pɨlk/Etimologie
Din slavă (veche) plŭkŭ.
Definiții
- (de obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”, care arată felul, componența) grup mic și neorganizat de oameni: (p.ext.) grup de păsări, de animale, (rar) de plante sau de lucruri.
- grămadă mică, adunătură de lucruri.
- (înv.) unitate militară la sfârșitul evului mediu, în Moldova și în Țara Românească. corespunzătoare unui regiment, formată dintr-un anumit număr de ostași; stol, ceată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pâlc | pâlcuri |
| genitiv-dativ | pâlcului | pâlcurilor |
| vocativ | pâlcule | pâlcurilor |
| articulat | pâlcul | pâlcurile |